Mândria de a fi bucovinean!

Vreau să stabilim din capul locului care-i treaba cu mândria. Să nu înţelegeţi greşit, nu e vorba despre un sentiment urât care să nască reacţii negative, care să-i denigreze pe alţii care nu sunt de aceeaşi speţă. Eu vorbesc despre o mândrie frumoasă, care să nască respect, care să te facă să fii mai bun. Am auzit de multe ori, spre exemplu, contraargumentul „De ce să fii mândru că eşti român/bucovinean/(ce vreţi voi)? Doar nu ai niciun merit că te-ai născut acolo!” Sigur, nu am niciun merit pentru asta. În schimb, sunt absolut convins că zona în care am crescut, printre altele, m-a modelat în omul care sunt acum. Mândria asta s-ar traduce foarte bine prin dragoste. Să fii mândru că eşti român, spre exemplu, înseamnă să-ţi iubeşti ţara, să lupţi pentru ea, să nu vrei s-o furi, să-ţi iubeşti neamul, să nu-l denigrezi, să faci tot ce-ţi stă în putinţă să schimbi în bine ce ţi se pare prost. Bucovina nu e Moldova. Bogăţia Bucovinei stă în munţii împăduriţi şi izvoarele cu apă limpede care-i brăzdează, în aerul uşor rece şi curat, în casele frumoase şi gospodăriile îngrijite sau în datinile şi obiceiurile străvechi încă păstrate. Perioada de ocupaţie habsburgică i-a adus un plus de organizare şi de corectitudine, cât şi o arhitectură distinctă. Iar detaliile astea se văd cu ochiul liber, de îndată ce intri, şi se accentuează pe măsură ce te adânceşti în ţinuturile sale. Graiul e altfel, diferit de accentul moldovenesc. Oamenii sunt buni şi-s în stare să te aşeze cu ei la masă la 5 minute după ce te-au cunoscut. Bucovina, pentru mine, va fi mereu ACASĂ. Este locul pe care-l iubesc cel mai tare pe lumea asta, unde mi-ar plăcea să crească şi copiii mei, locul pentru care mă arde-un dor teribil când trece mai mult de o lună fără să-l văd. Ca şi cum ar fi ceva magic care te cheamă mereu acolo. Este locul despre care spun că-i cel mai frumos din lume şi pe care îl laud ori de câte ori am ocazia şi-i invit pe toţi să vină, să-l vadă ce minunat e. Pentru că, în inima mea, eu sunt al Bucovinei şi Bucovina e a mea. Sursa: vladilaș.ro